Localitati Botosani
Botosani
Cautari Frecvente
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V X Y Z
City break

Informatii Botosani

Informaţii generale

Aşezare
n partea nord-estică extremă a Romniei, la graniţa cu Ucraina şi Moldova, cuprins ntre Siret (n vest) şi Prut (n est).

Vecini
La nord: Ucraina, la est: Republica Moldova, la sud: Judeţul Iaşi, la vest: Judeţul Suceava.

Suprafaţă
4.986 km2 (respectiv 2,1 % din teritoriul ţării).

Populatie
462.370 locuitori.

Oraşe
Botoşani, resedinţă de judeţ, cu 120.000 locuitori, situat n Cmpia Jijiei, reprezintă n arealul romnesc unul dintre ţinuturile care şi-au marcat evoluţia prin amprentele valorice deosebite n plan cultural-spiritual şi socio-economic. De aici s-au ridicat şi s-au făcut cunoscuţi cele mai mari personalităţi, strălucite exponente ale culturii şi ştiinţei romneşti, precum: Mihai Eminescu (luceafărul poeziei romneşti, care ocupă un spaţiu aparte n memoria acestor locuri, născut la Botoşani n 1850, şi a cărui operă, prin intermediul traducerilor n 65 de limbi, este cunoscută astăzi pe toate meridianele globului), Octav Onicescu (matematicianul, ctitorul şcolii romneşti de teoria probabilităţilor, ntemeietorul şcolii de statistică, actuariat şi calcul, realizatorul noului concept de mecanică invariantivă, a cărui ntreagă activitate ştiinţifică de excepţie este reprezentată n mod strălucit n Muzeul memorial Octav Onicescu, ce se doreşte a fi transformat n unitate academică), Nicolae Iorga (savantul şi istoricul, ce ne-a lăsat o moştenire ştiinţifică valorificată muzeistic la Botoşani, n cadrul Casei memoriale a marelui istoric, prin diferite mărturii ale unei uriaşe opere, de dimensiuni supreme), George Enescu (geniul muzicii romneşti), scriitorii Mihai Sevastos, Mihail Sorbu, Vasile Pogor, artiştii plastici Octav Băncilă, Constantin Piliuţă, Ştefan Luchian, Justina Popescu, naturaliştii-geografi Grigore Antipa, Nicolae Leon, Victor Tufescu, filologii Alexandru Graur, Dumitru Murăraşu, n viaţa culturală şi nvăţămntul botoşenean remarcndu-se scriitori ca Ion Pillat, Samson Bodnărescu, Nicu Gane, Mihai Ursachi, geografi ca Ion Simionescu, Simion Mehedinţi, filologi ca Ovid Densuşianu, Alexandru Lambrior, folclorişti ca A. Gorovei. Numele actual al municipiului este menţionat pentru prima oară n Letopiseţul lui Grigore Ureche şi este pus n legatură cu evenimentele din 1439, cnd au venit tătarii şi au prădat şi arsu trgul Botoşanii. ţi trage numele, potrivit unor cercetări, de la un boier pe nume Botaş, care a trăit pe aceste meleaguri. De altfel, cea mai veche pecete cunoscută pnă acum, a Botoşaniului care avea drept marcă un păun cu coada răsfirată, poartă inscripţia Pecetea trgului Botaş. Avnd o existenţă de cteva secole, Botoşanii au beneficiat de o strălucită civilizaţie agrară şi o nfloritoare viaţă urbană, conservnd, ntrun autentic muzeu n aer liber, excepţionale dovezi ale vremurilor de mult apuse: gospodării ţăraneşti, conace boiereşti, somptuoase edificii publice şi elegante locuinţe construite n rafinate stiluri arhitectonice, stravechi biserici din lemn şi piatră, datini şi obiceiuri ancestrale. Botoşani este unul dintre puţinele oraşe ale ţării care a apărut ca trg, cunoscnd o evoluţie extrem de rapidă şi devenind unul din cele mai importante ale Moldovei, datorită unor mprejurări extrem de favorabile, cum ar fi nfiinţarea unui iarmaroc (care a atras numeroşi străini - armeni, evrei, greci, polonezi) ntr-o zonă geografică aflată la răscruce de drumuri comerciale. Astfel, trgul Botoşanilor, aducător de mari venituri, a atras atenţia domnilor ţării a căror dăruire, dragoste şi credinţă n Dumnezeu dăinuie n creaţiile lor - bisericile eterne mărturii ale unui trecut tumultos ce vibrează n zidurile vechi de piatră. Alte oraşe: Darabari, Dorohoi, Săveni.

Relieful
Predominant deluros, care nu este prea variat. Unităţile sale sunt: Dealurile Siretului şi Cmpia Jijiei Superioare, dispuse de la nord (partea deluroasă a depresiunii Jijiei, cu coline domoale ce nu depăşesc 200 m), spre est (cmpia de lngă Prut) şi spre vest (terasele nalte de pe malul stng al Siretului, care fac parte din zona sud-estică a Podişului Moldovei, cu nălţimi de 300 m).

Clima
Este temperat continentală, influenţată puternic de masele de aer din estul continentului, fapt ce determină ca temperatura medie anuală să fie mai redusă dect n restul ţării (8 - 90C), cu precipitaţii variabile, cu ierni sărace n zăpadă, cu veri ce au regim scăzut de umezeală, cu vnturi predominante din nord-vest şi sud-vest. n ianuarie temperatura medie este de -4 - -60C iar n iulie 20 - 230C.

Cursurile de apă
Au o direcţie nord-vest, sud-est, fiind formate din Prut la est şi Siret la vest, Başeu şi Jijia n centru, cu afluenţi importanţi: Sitna, Miletin, Dresleuca ce formează culoare depresionare largi cu lunci extinse ce brăzdează judeţul, determinnd crearea artificială a peste 150 de iazuri, utilizate pentru echilibrarea debitelor, irigaţii, alimentare cu apă, piscicultură.

Atracţii turistice

Zone de agrement
Parcul Mihai Eminescu din Botoşani, fosta grădină publică Vrnav amenajată n 1869, păstrează cţiva arbori contemporani cu Mihai Eminescu care n ultima parte a vieţii sale şi-a purtat paşii pe aleile largi, trasate printre plcurile de arbori de diverse specii. Parcul păstrează lacul artificial pe care odinioară se puteau face plimbări cu barca, iar n chioşcul din mijlocul parcului de sărbători, cnta fanfara militară. Aici a fost amplasat n 1932 bustul lui Mihai Eminescu executat de sculptorul Ion Georgescu, monument ce fusese amplasat n 1890 n faţa Şcolii Marchian. Satul de vacanţă de la Agafton, situat n apropierea oraşului Botoşani, pe drumul spre Suceava. Aflat n apropierea renumitei mănăstiri de la Agafton, satul de vacanţă oferă posibiliatea petrecerii timpului liber, fiind preferat şi de diferite instituţii pentru organizarea de manifestări cultura-artistice. Dispune de aproximativ 1000 de locuri de cazare.

Lacuri
Dintre mulţimea iazurilor, ce conferă o frumuseţe aparte putem aminti: Drăcşani (440 ha, pe valea Sitnei), Negreni (304 ha, pe valea Başeu), Cal Alb, Hăneşti, Mileanca, Havrna, Stnceni. Acestora li se mai adaugă lacurile de acumulare: Stnca Costeşti (140.000 ha, pe Prut), Bucecea (475 ha, pe Siret).

Rezervaţii şi monumente ale naturii
Stnca Ştefăneşti (lngă Ştefăneşti), rezervaţie geologică şi floristică. Pădurea Ciornohol, rezervaţie forestieră (77 ha), lngă Truşeşti. Pădurea Vorona, rezervaţie floristică şi faunistică (150 ha), lngă Vorona.

Edificii religioase
Biserica Sfntu Nicolae din Popăuţi - Botoşani, ctitorie a lui Ştefan cel Mare şi Sfnt datează din1496 şi are picturile interioare de mare valoare şi de un caracter original. A fost amplasată ntr-o poziţie strategică determinată de iminentele năvăliri ale duşmanilor atraşi de bogăţiile trgului Botoşanilor. Din acest motiv, clădirii propriu zise a mănăstirii i-au fost adăugate trainice ziduri şi un turn de veghe, conferindu-i aspectul unei veritabile cetăţi. Faţada clădirii este realizată din benzi de cărămidă aparentă smălţuită şi discuri ceramice colorate, ornamente cu motive geometrice, faunistice şi heraldice, iar pictura interioară datează din secolul XV, păstrndu-se parţial. Se nscrie armonios n arhitectura citadină a bisericilor botoşănene, lăcaş ce s-a impus n societatea locală datorită vechimii şi aşezării sale n centrul oraşului, Sfntu Gheorghe fiind astăzi patronul spiritual al municipiului. Biserica Sfntu Nicolae Domnească din Dorohoi, ctitorie a lui Ştefan cel Mare (1495), construită n stil moldovenesc, şi avnd o decoraţie exterioară bogată, presărată cu elemente bizantine. Mănăstirea Coşula de la Coşula, construită de domnitorul Petru Rareş (1535) n stilul arhitecturii feudale moldoveneşti; n interior şi exterior păstrndu-se şi astăzi valoroase picturi din această perioadă. Biserica Sfntu Ilie din Botoşani, şi are nceputurile n 1778, ca biserică a Breslei Blănarilor, de renume n lumea meşteşugarilor botoşăneni. Biserica Armeano-Gregoriană Sfnta Treime din Botoşani, ridicată n sec. XVI, impresionează prin valorile arhitecturale, de sculptură şi carte veche religioasă specific armeneşti. A fost reclădită n 1795 şi renovată n 1832. Biserica Romano Catolică Naşterea Sfntu Ioan Botezătorul din Botoşani, construită la mijlocul sec. XIX n manieră neogotică, nnobilează n chip fericit peisajul citadin botoşănean. Biserica Lipovenească din Botoşani, actuala clădire a bisericii s-a nălţat pe o veche capelă de lemn n anul 1853. Autentic centru de religie şi cultură, pe lngă biserică fiinţează o şcoală a etnicilor lipoveni. Posedă frumoase icoane de sorginte ruseas că, carţi vechi şi odoare lucrate cu rafinament artistic. Alte edificii religioase: Biserica armenească din Botoşani (1350), Biserica Sfntu Gheorghe Domnească din Botoşani, nălţată de Doamna Elena Rareş, datează din 1551 şi resimte influenţele ctitoriei lui Ştefan Voievod, Biserica Uspenia din Botoşani, ctitorie a Doamnei Elena, soţia voievodului Petru Rareş, datează din 1552, şi este deţinătoare de valori de autentic tezaur - pictură, sculptură, carte veche. Este locul unde a fost botezat Mihai Eminescu, devenind astfel loc de permanent omagiu adus marelui poet, Mănăstirea Agafton din Curteşti, la 4 km sud-vest de Botoşani, din sec. XVI, Mănăstirea Gorovei de la Gorovei Văculeşti (1742), Mănăstirea Vorona de la Vorona (1600), Schitul Frumuşica (sau Balş), din satul Storeşti.

Edificii culturale

Casa memorială Mihai Eminescu de la Ipoteşti, (la 8 km de Botoşani), casă n care s-a născut luceafărul poeziei romneşti, genialul Mihai Eminescu (1850 - 1889), care a dat culturii romneşti şi universale o operă uimitoare prin profunzimea şi valoarea sa artistică. Numeroşi turişti vin să vadă aceste locuri ale copilăriei lui Mihai Eminescu. Casa memorială George Enescu din satul carei poartă numele, casa natală a marelui compozitor, dirijor, pianist şi violonist George Enescu (1881 - 1955), care a proiectat componistica romnească pe una dintre cele mai nalte trepte ale muzicii universale. Casa memorială Nicolae Iorga din Botoşani, organizată n una din casele copilăriei marelui savant, n care s-a născut şi a copilărit marele istoric Nicolae Iorga. Este şi un spaţiu expoziţional de excepţie ce cuprinde mărturii ale vieţii şi activităţii sale, o bibliotecă ce conţine cteva sute din operele istorice, literare şi memorialstice semnate Nicolae Iorga. Muzeul Memorial Octav Onicescu din Botoşani, nfiinţat la 8 octombrie 1995, adăposteşte piese de mobilier care au aparţinut matematicianului şi filozofului Octav Onicescu, fiind expuse de asemenea manuscrise, scrisori, diplome, cărţi din biblioteca personală, fotografii de familie, decoraţii. Muzeul Răscoalei din 1907 de la Flămnzi, consacrat acestui eveniment marcant din 1907, aici avnd loc incidentul care a declanşat marea răscoală ţărănească mpotriva moşierilor, care apoi s-a răspndit n toată ţara. Muzeul Judeţean (Secţia Istorie şi Arheologie) din Botoşani, monument istoric, a cărui clădire datează din 1913, avnd destinaţia iniţială de prefectură a judeţului Botoşani. Din 1977 este organizat ca muzeu de istorie. Muzeul Judeţean (Secţia Etnografie) din Botoşani, clădirea este un valoros monument de arhitectură datnd de la sfrşitul sec. XVIII şi reprezentnd casa lui Manolache Iorga, străbunicul marelui istoric Nicolae Iorga. Organizat şi deschis publicului din 1989, muzeul valorifică cele mai importante elemente ale civilizaţiei rurale a Botoşanilor: principalele ocupaţii (agricultura, creşterea animalelor, vnătoarea, pescuitul, albinăritul), meşteşugurile tradiţionale (torsul, cusutul, cojocăritul, olăritul), costumul popular,datinile şi obiceiurile specifice acestei zone. Galeriiile de Artă Ştefan Luchian din Botoşani, patrimoniul artistic botoşănean este valorificat n cadrul Secţiei de Artă a Muzeului Judeţean a cărei activitate se desfăşoară n cadrul Galerilor de Artă Ştefan Luchian. Teatrul de Stat Mihai Eminescu din Botoşani, clădirea a fost inaugurată n 1914, distrusă n timpul bonbardamentelor din 1944 şi refăcută ulterior n 1958 şi n anii 90. n faţa teatrului este instalat un bust al lui Mihai Eminescu, operă a sculptorului Ovidiu Maitec. Teatrul de Păpuşi Vasilache din Botoşani, trupa de actori păpuşari botoşăneni, extrem de apreciată att n ţară ct şi n străinătate (laureată a Festivalului Internaţional de Teatru de Păpuşi de la Silistra - Bulgaria n luna iunie 2001). Filarmonica de Stat din Botoşani, clădirea filarmonicii, Vila Ventura a fost construită la sfrşitul sec. XIX n stil neoclasic. Activitatea Filarmonicii de Stat Botoşani este recunoscută şi n afara judeţului, artiştii fiind invitaţi n mod permanent să participe la diferite spectacole n ţară şi străinătate. Ansamblul Rapsozii Botoşanilor din Botoşani, instituţie ce numără decenii de activitate, artiştii săi fiind recunoscuţi pe plan naţional şi internaţional prin numeroasele premii cştigate. Biblioteca Judeţeană Mihai Eminescu din Botoşani, clădirea bibliotecii, renumita Casa Moscovici este o adevărată bijuterie arhitectonică, construită la sfrşitul sec. XIX, mbinnd ntr-o sinteză armonioasă elemente ale arhitecturii franceze cu cele germane. Fondul de carte este de aproximativ 380.000 volume. Casa Antipa din Botoşani, clădire construită n stil eclectic de inspiraţie franceză la sfrşitul sec. XIX. Aici s-au născut marele biolog Grigore Antipa şi fratele său, naturalistul Nicolae Leon. Astăzi este sediu al Centrului Militar Botoşani. Clădirea Primăriei din Botoşani, edificiu construit la sfrşitul sec. XVIII n stil eclectic de influenţă germană. Este restaurată ntre 1906 - 1914, iar la mijlocul sec. XVIII, clădirea devine sediul Tribunalului unde Mihai Eminescu a lucrat n calitate de copist n perioada octombrie 1864 - martie 1865. Casa Bolfosu din Botoşani, construită la nceputul sec. XIX de Garabet Bolfosu, renumit negustor armean. Stilul arhitectonic este cel popular ţărănesc cu unele inovaţii. Casa Silion din Botoşani, datează din jurul anului 1900, şi mbină armonios mai multe stiluri arhitectonice (eclectic francez, art-nouveau). Este plasată n mijlocul unei grădini cu fntnă, iar intrarea principală este ncadrată de statui. Centrul Vechi din Botoşani, este partea cea mai veche a oraşului din punct de vedere arhitectonic, care grupează un număr mare de clădiri cu destinaţie comercială datnd din sec. XVII - XVIII. Clădirile sunt dispuse n formă de L, iar faţadele spre stradă au forme arhitecturale din cele mai diverse, mai ales de factură apuseană, prelucrate creator n forme tradiţionale, specifice acestui tip de construcţii. Curţile interioare prezintă ordonanţa clasică a caselor de trgoveţi, cu galerii de stlpi de lemn, balcoane şi geamlcuri susţinute de console de lemn profilate.
Cauta in Botosani
Bilete avion  • Bilete low cost
Atractii si zone de interes
Invatamant
SCOALA CLASELE I-VIII NR. 1 SFANTUL NICOLAE
SCOALA CLASELE I-VIII NR. 14 STEFAN CEL MARE
GRUPUL SCOLAR DARABANI
SCOALA CLASELE I-VIII NR. 1 LEON DANAILA
SCOALA CLASELE I-VIII NR. 5 SPIRU HARET
SCOALA CLASELE I-VIII NR. 7 ALEXANDRU IOAN CUZA
COLEGIUL NATIONAL GRIGORE GHICA
Muzee
Muzeul Memorial "George Enescu"
Muzeul de Ştiinţele Naturii
Muzeul de Arheologie Săveni
Spitale
SPITALUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE
SPITALUL ORASENESC DARABANI
SPITALUL MUNICIPAL DOROHOI
SPITALUL ORASENESC SAVENI
Banci
BANCA COMERCIALA ROMANA
BANCA COMERCIALA ROMANA-FILIALA DARABANI
C.E.C. AGENTIA DARABANI
BANCA COMERCIALA ROMANA-FILIALA DOROHOI
C.E.C. AGENTIA DOROHOI
BANCA COMERCIALA ROMANA-FILIALA SAVENI
Telefoane utile
Inspectoratul De Politie Al Judetului Botosani
Inspectoratul De Protectie A Mediului
Serviciul Judetean De Ambulanta
Benzinarii
ROMTRANSPETROL S.A.
PETROM-STATIA DARABANI
PETROM-STATIA SAVENI
Farmacii
ANCA FARM S.R.L.
ANA FARM S.R.L.
FARMADOR S.R.L.
EUFARM S.R.L.
ABIFARM S.R.L.

Ghid
Informaţii generale

Aşezare
n partea nord-estică extremă a Romniei, la graniţa cu Ucraina şi Moldova, cuprins ntre Siret (n vest) şi Prut (n est).

Vecini
La nord: Ucraina, la est: Republica Moldova, la sud: Judeţul Iaşi, la vest: Judeţul Suceava.

Suprafaţă
4.986 km2 (respectiv 2,1 % din teritoriul ţării).

Populatie
462.370 locuitori.

Oraşe
Botoşani, resedinţă de judeţ, cu 120.000 locuitori, situat n Cmpia Jijiei, reprezintă n arealul romnesc unul dintre ţinuturile care şi-au marcat evoluţia prin amprentele valorice deosebite n plan cultural-spiritual şi socio-economic. De aici s-au ridicat .. citeste mai mult